Human Development Index este un raport făcut sub egida Natiunilor Unite. Vizează dezvoltarea umană, acum si în viitor. Începe cu afirmarea speranțelor și provocărilor zilei la nivel mondial și continuă prin analiza dezvoltării diferitelor regiuni ale lumii. În raportul HDI pentru 2016, România figurează pentru prima dată la categoria very high, cea mai înalta dintre cele 3. În felul acesta, am putea spune că a trecut din lumea a doua în prima. Harta in functie de valorile HDI, 2014 Indicele HDI încearcă să cuantifice progresul făcut în 3 dimensiuni de bază ale dezvoltării umane. O viată lunga si sănătoasa, accesul la cunoștinte și un standard decent de viată. Din 1990 în 2015, speranța de viata a crescut de la 69.5 la 74.8 ani. Școlarizarea medie de la 9.0 la 10.8 ani. Venitul național brut de la 11 164 la 19 428 în PPP la dolari 2011.
Cum termenul de reducționism în sine e destul de opac, vom încerca să începem prin a-l defini. În primul rand mentionăm că are trei sensuri principale: reducționism ontologic, teoretic si metodologic. Referindu-ne doar la cel metodologic, putem consulta Encyclopedia Britannica pentru următoarea definiție : Reducționismul metodologic consta în explicarea comportamentului unor entitați prin comportamentul sau proprietațile altor entitați (de obicei mai mici din punct de vedere fizic). Cu alte cuvinte, este explicarea comportamentului unei entităti mai complexe prin explicarea comportamentului unor entitați mai simple, de care aceasta depinde. Reprezinta una din pietrele de temelie ale filosofiei științei și a fost folosit în practică cu rezultate remarcabile (mai ales în biologia moleculară, in secolul 20). Însa deși beneficiile sunt mari, și limitele pot fi prohibitive. Beneficiile reducționismului sunt multiple. În primul rând, o entitate complexă e greu de studiat. Fie