Expansiunea ateismului pare asigurată in 2017. Fie că e vorba de România, Europa sau America de nord, secularismul prinde viteză. Cu toții o știm: din ce în ce mai mulți, mai ales tinerii, devin atei. Dacă extrapolăm ne putem imagina că la un moment dat toată lumea va fi atee. Exista însă și o forța mai discreta, care acționează împotriva acestei tendințe.
Oamenii se convertesc la ateism. Prin influențe sociale- filme, cărți, internet etc. oamenii sunt atrași către secularism. E mai modern. Și e și la modă. Cercul social exercită și el presiune în acest sens. Cel puțin asupra tinerilor și adolescenților. Însă aici e vorba mai ales de regiunile dezvoltate, asa zisa triadă economică. Pentru ca deși există această tendința de trecere a oamenilor la ateism, există și o forța care se opune.
Ateii se reproduc mai puțin decat semenii lor mai religioși. În primul rând, acest lucru se întâmplă la nivel global. Chiar dacă toți europenii și americanii (1 miliard să zicem) s-ar converti la ateism, raportul dintre atei și religioși ar stagna sau s-ar diminua dacă Africa ar crește cu mai mult de 1 milard - sunt mai religioși, a priori. Și o astfel de creștere e verosimilă.
În al doilea rând, chiar și în cadrul aceleiași regiuni, rata de fertilitate a religioșilor e mai mare decât a ateilor. Faptul că ateii și oamenii religioși au o fertilitate diferită e concluzia unui studiu recent făcut pe 4000 de studenți in SUA si Malaezia. In SUA s-a evidențiat faptul că studenții atei au de 0.16 ori mai puțini frati decat media. Diferenta e și mai vădită în Malaezia, unde cifra e de 1.5.
Ori caracterul religios/ateu e influentat în parte și ereditar (prin educația primită de la parinți, nu neaparat genetic). Astfel, chiar și in Europa de exemplu, de la o generație la alta ateii se împuținează - dacă ignorăm faptul că apar și de novo. Vorbim de o ipoteză a contra-secularizării.
Până la urma, avem deci două forțe opuse care participa la echilibrul dintre secularism și fundamentalism în lume, dacă urmărim evoluția acesteia pe o perioadă mai lungă - de mai multe generații. Prima e intensitatea conversiei către ateism, iar a doua este presiunea selectivă datorată diferenței de fertilitate dintre cele două grupuri. Întrebarea este cum va evolua acest cuplu de forțe pe viitor.
Oamenii se convertesc la ateism. Prin influențe sociale- filme, cărți, internet etc. oamenii sunt atrași către secularism. E mai modern. Și e și la modă. Cercul social exercită și el presiune în acest sens. Cel puțin asupra tinerilor și adolescenților. Însă aici e vorba mai ales de regiunile dezvoltate, asa zisa triadă economică. Pentru ca deși există această tendința de trecere a oamenilor la ateism, există și o forța care se opune.
Ateii se reproduc mai puțin decat semenii lor mai religioși. În primul rând, acest lucru se întâmplă la nivel global. Chiar dacă toți europenii și americanii (1 miliard să zicem) s-ar converti la ateism, raportul dintre atei și religioși ar stagna sau s-ar diminua dacă Africa ar crește cu mai mult de 1 milard - sunt mai religioși, a priori. Și o astfel de creștere e verosimilă.
În al doilea rând, chiar și în cadrul aceleiași regiuni, rata de fertilitate a religioșilor e mai mare decât a ateilor. Faptul că ateii și oamenii religioși au o fertilitate diferită e concluzia unui studiu recent făcut pe 4000 de studenți in SUA si Malaezia. In SUA s-a evidențiat faptul că studenții atei au de 0.16 ori mai puțini frati decat media. Diferenta e și mai vădită în Malaezia, unde cifra e de 1.5.
Ori caracterul religios/ateu e influentat în parte și ereditar (prin educația primită de la parinți, nu neaparat genetic). Astfel, chiar și in Europa de exemplu, de la o generație la alta ateii se împuținează - dacă ignorăm faptul că apar și de novo. Vorbim de o ipoteză a contra-secularizării.
Până la urma, avem deci două forțe opuse care participa la echilibrul dintre secularism și fundamentalism în lume, dacă urmărim evoluția acesteia pe o perioadă mai lungă - de mai multe generații. Prima e intensitatea conversiei către ateism, iar a doua este presiunea selectivă datorată diferenței de fertilitate dintre cele două grupuri. Întrebarea este cum va evolua acest cuplu de forțe pe viitor.
Comentarii
Trimiteți un comentariu